Vecina mea are o sora mai mica. Niciodată nu reușesc sa rețin în ce clasa e, dar știu că încă este în clasele primare. A cumpărat și ea vreo patru carti, desigur, de copii. Și am zis sa citesc și eu ceva mai ușor, după ce am citit „Castelul de sticlă” care m-a stors de suflet. Și am început cu „Pinguinii domnului Popper”, care m-a intrigat în special din cauza titlului, care este foarte simpatic.

Povestea este atât de drăguță! Am o slăbiciune pentru poveștile pentru copiii și vă rog să nu mă judecați, fiecare cu slăbiciunile lui.

Domnul Popper este zugrav într-un orășel. În afară de sezoanele când toată lumea vrea să își zugrăvească casa, este într-o continua vacanță. El are o pasiune pentru Polul Nord și Polul Sud. Și crede că pinguinii sunt unele dintre cele mai drăguțe păsări. Trimite o scrisoare prin care își exprimă această adorație unui amiral care se afla la Polul Sud. Amiralul îi trimite un pinguin pe care domnul Popper îl numește Căpitanul Cook. Venirea pinguinului va aduce câteva probleme și chiar produce venirea unui alt pinguin. Mai târziu, domnul Popper se va trezi că are de îngrijit 12 pinguini ceea ce va crea o mulțime de încurcături. Oare ce se va mai întâmpla?

Ador coperta. Știu, nu ar trebui să judec o carte după copertă. Dar, dacă un roman are o copertă care vă place, nu-i aşa că citiți romanul cu mai multa plăcere?

De la început trebuie să vă avertizez că este o carte pentru care va trebui să vă lăsați logica acasă. Este o carte de copii, deci autorii nu și-au prea bătut capul cu logica în unele momente. Dar, copii nu se gândesc dacă soții Popper au bani pentru a îngriji 12 pinguini, când e clar ca ei nu prea au bani și alte chestii în genul.

Personajele sunt simple, aproape fără substrat moral, ceea ce iubesc la acest gen de cărți. Pur și simplu, nu îți bați capul cu ceea ce gândesc personajele și te concentrezi pe acțiune.

Acțiunea este simplă, foarte simplă, fără prea multe chestii complexe. Dar, este în același timp atractivă. Te invită să continui lectura.

Are impresionantul număr de 131 de pagini. Mi-a luat aproximativ 2 ore sa o citesc. Deci, este o carte care se citește foarte ușor și este relaxantă.

Recomand această carte copiilor. Desigur, o poate citi oricine e dorește, în special cei care au o slăbiciune pentru cărțile pentru copii.

Cred că este și film. Am găsit posterul de mai sus în timp ce căutam ceva citate.

Până data viitoare, să aveți grija de pinguinii voștri! 🙂