Au trecut două săptămâni de când stau în autoizolare și nu pot spune că o duc nici bine, nici rău. Dar astăzi mi-am dat seama de un lucru foarte interesant, un fenomen la care nu mă așteptam. Și anume că cititul nu mă face să trec mai ușor prin izolare, ci chiar opusul.
M-am gândit mult despre ce să vorbesc astăzi, dar, până la urmă, m-am hotărât să vă povestesc despre experiența mea cu neterminarea cărților. Povestea mea cu ceea ce numesc DNF (did not finish) e una complexă, deși relativ recentă.
Am ajuns și la finalul trilogiei! Partea proastă nu e că se termină seria, ci momentul în care am citit-o. Tind să cred că aș fi avut o cu totul altă părere despre ea dacă nu aș fi citit-o în autoizolare…
Cel de-al doilea volum al seriei Tuturor băieților pe care i-am iubit se simte foarte tare ca un roman de legătură. Îi cam lipsește subtanța și se aseamănă mai mult cu o povestioară înainte de marele sfârșit al seriei. Nu știu dacă m-am făcut înțeleasă așa că o să vă povestesc mai mult…
Nu am mai avut de ceva timp un TBR, așa că mă gândeam să vă povestesc despre ce cărți plănuiesc să citesc în următoarea lună.
Acum vreo patru ani am citit primele două volume din seria asta, dar nu am apucat să pun mână și pe ultimul volum. Astfel că, atunci când a apărut filmul, anul trecut, mi-am spus că mă voi apuca să citesc întreaga serie. Ei bine, până la urmă, un an mai târziu, am reușit să fac și asta…
Pe această vreme grea, oamenii mișto de la Corint nu au putut să ne lase baltă și au venit cu o super campanie care ne îndeamnă să aflăm ce tip de cititor suntem.
