Crăciunul e sărbătoarea care ne aduce împreună. Fie prieteni sau familie, când vin sărbătorile, ne strângem toți și povestim ce am făcut peste an. Asta e tradiția.
Astfel, ieri am avut o reîntâlnire cu două foste colege din liceu. Am stat câteva ore la barul nostru preferat din oraș și am povestit cum e la facultate și cum se descurcă fiecare dintre noi. A fost frumos să le aud povestind, îmi era dor de ele. Prietene cu care obișnuiam să ies aproape în fiecare zi, acum nici nu mai știam ce fac. A fost o ocazie numai bună să intrăm din nou în legătură.
Dar cum se aproprie Crăciunul cu pași repezi, am fugit pe la alte case unde știam că se coace. Nu mă dau în vânt să gătesc, nici măcar atunci când mor de foame, dar am o plăcere în a vedea oameni gătind mai ales acum, de sărbători. Asta și faptul că mai am șansa să fur câteva bucate tocmai scoase din cuptor 🙂 Astfel că am furat câteva fursecuri și sărățele. Dar au fost prea bune.
Acasă de obicei nu se gătește până de ajun și nici atunci nu se fac prăjituri sau cozonac, doar mâncare. Dar anul ăsta tata și-a schimbat locul de muncă și nu mai are atât timp să stea să gătească. Așa că la mine acasă nu se simte decât mirosul de ger care vine de afară când mai deschid geamul :))
Dar nu mă plâng, măcar nu mă obligă nimeni să fac curățenie, nimeni nu cred că vine la noi până prin a treia zi de Crăciun, așa că nu e grabă.
În ultimul timp am fost mai liberă și așa am ajuns să citesc foarte mult. De când am venit acasă am terminat de citit două cărți pe care le începusem prin noiembrie sau începutul lui decembrie, What If It’s Us și Și-a căutat-o…
Apoi am mai terminat ieri încă o carte: Bezna. Povestitorii din conacul lui von Veltheim de Flavius Ardelean. Iar acum citesc Fantastic Beasts: The Crimes of Grindelwald – The Original Screenplay și plănuiesc să o termin azi pentru că este o lectură foarte ușoară, o carte prin care doar zbori, având în vedere că sunt doar replicile din film.