Bezna. Povestitorii din conacul lui von Veltheim de Flavius Ardelean

Am citit cred că vreo 2 cărți scrise de Flavius Ardelean și amândouă au fost destul de greu înțeles. Iar când am văzut că a scris o carte pentru copii, nu m-am putut abține și a trebuit să o cumpăr. Am fost foarte curioasă cum a reușit să scrie o carte pentru copii, știind stilul lui de scriere și cum alege să își structureze poveștile. Și, chiar dacă inițial nu am văzut, am regăsit stilul său și în această carte, dar oarecum mai simplificat. 

TITLU: Bezna. POvestitorii din conacul lui von Veltheim
AUTOR: Flavius Ardelean
EDITURĂ: Polirom
NR. PAGINI: 200
ANUL PUBLICĂRII: 2018
SERIE: Bezna
RATING:❤ ❤ ❤ ❤ ❤

Cînd bezna pune stăpînire pe întreg ținutul, copiii sînt salvați și aduși la conacul lui von Veltheim, singurul loc neatins de ceața vîscoasă și periculoasă. Căci copiii nu sînt niște copii obișnuiți, ci Povestitori cu har, adunați la un loc pentru a alunga bezna din lume. Seară de seară, aceștia se adună la îndemnul lui Arnim von Veltheim și dau naștere Luminii, citind în imensa Bibliotecă din cărți culese din toate colțurile lumii. Însă, cînd Ardei și cățelul său credincios, Iute, ajung la conac, descoperă că nimic nu e ceea ce pare și că harul lor de povestitori e un cuțit cu două tăișuri.

Bezna e o carte mai grozavă decât mă așteptam. Începutul a fost destul de ușurel, asistăm la căderea Beznei peste personajul principal și cum este luat și adus la conacul lui von Veltheim. El nu își amintește nimic de dinainte să cadă Bezna, nici măcar cum îl cheamă.

Încă de când pătrundem în conac ne înconjoară o atmosferă întunecată și ciudată, întâlnim creaturi cum ar fi piticii, dar și alți copii cu nume care mai de care mai hazlii. Băiatul se împrietenește repede cu un băiat numit Polonic și cu o fată drăguță pe nume Scorțișoară. În fiecare zi mănâncă regește, bucate alese preparate de Tanti Ioana Tocana și în fiecare seară copii citesc povești din cărțile din bibliotecă și făuresc lumină pentru a ajuta lumea peste care s-a abătut Bezna, o pâclă dubioasă care îi schimbă pe oameni în monștri, animale.

Ei nu sunt orice fel de copii, sunt copii cu daruri speciale, sunt Povestitori, cei care pot aduce ziua și noaptea, care pot făuri lumină sau întuneric. Astfel ei luptă împotriva Beznei, ajutândul pe Arnim von Veltheim să aducă lumină în întreaga lumea, dar cel mai important și urgent, să nu intre Bezna în conac.

Dar atunci când o picătură de Beznă cade pe mâna băiatului (căruia i-a fost dat numele de Ardei), acesta află de o comunitate secretă formată din câțiva copii din conac care se întâlneau și puneau la cale diferite metode prin care să analizeze lucrurile ciudate care se întâmplă în jurul lor și cum intră puțin câte puțin Bezna în casa lor.

Dintr-o dorință de a-l salva pe von Veltheim și conacul lui, dar și copii din el, acest grup secret se strecoară noapțile și înfruntă diferite pericole ajungând să descopere o conspirație mai mare decât conacul în care stau și, credeți-mă, e unul mare, chiar l-au numit CasăLume.

Cred că cel mai mult din toate mi-a plăcut lumea pe care a construit-o. Toate acele personaje și numele lor atât de amuzante, copii cu nume ca Burete de vase sau Polonic, un pitic numit Alfred Maria, care nu se știa dacă era fată sau băiat, puteai să îi spui cum vrei. Și conacul imens, în care se ascundeau diferite creaturi mai mult sau mai puțin inofensive. Mesele la care erau sute de feluri de mâncare de mă făceau să salivez doar citind depre ele. Toate astea au întregit un tablou întunecat, satisfăcător de citit. Aș putea spune că a avut gust de prăjitură cu ciocolată neagră. Întunecată, dar dulce și bună.

În doar 200 de pagini, Flavius a conturat nu numai o lume, dar și o aventură cu un final la care nu mă așteptam. Întorsătura de situație pe care am întâlnit-o m-a prins pe nepregătite și chiar în acel moment trebuia să ies din casă să mă văd cu niște prietene și nu mă puteam opri din citit, doar pentru că povestea luase o turnură atât de bruscă și de neașteptată.

Din punctul meu de vedere, cartea este o capodoperă în sensul în care numai autorul putea scrie așa ceva. În acea situație neașteptată, am simțit cel mai tare stilul autorului, specialitatea lui de a juca cititorul pe degete și de a-l face să creadă cu totul alceva decât e în realitate. Și asta mi-a plăcut tare mult.

Recomand tuturor această carte. Este o carte de copii care va ține cu sufletul la gură și un adult. Pentru că e atât de bine scrisă. Și cu asta am spus tot.

Bezna o puteți achiziționa de pe Libris de aici: LINK.