Pe această vreme grea, oamenii mișto de la Corint nu au putut să ne lase baltă și au venit cu o super campanie care ne îndeamnă să aflăm ce tip de cititor suntem.
leda edge
Mi-am dat seama că îmi doresc să citesc această carte încă de când am văzut-o anul trecut la Gaudeamus. Mi s-a părut foarte interesantă coperta și sinopsisul și am crezut că va fi ceva în genul Unul dintre noi minte. Din păcate, nu s-a ridicat la așteptările mele.
Am așteptat atât de mult acest roman și am fost atât de fericită atunci când am pus mâna pe el! Abia așteptam să descopăr următoarele aventuri ale lui Audrey Rose și ale tânărului Thomas Cresswell. Dar ceea ce am găsit nu a fost deloc pe măsura așteptărilor mele.
Când am citit cartea aceasta nu mă așteptam să îi fac o recenzie. Dar zilele au trecut și eu am terminat cartea. Și mi-am dat seama că nu pot să trec la o altă carte până nu scriu despre aceasta.
Mi-a luat aproape trei săptămâni să citesc cartea aceasta. Mult. Din punctul meu de vedere. Și, de asemenea, m-am ales și cu un frumos reading slump la începutul maratonului. Pe scurt, am terminat înainte să încep. Deci, ce părere am până la urmă despre carte?
Am văzut serialul și mi-a plăcut. Mi s-a părut drăguț. Așa că, atunci când am văzut că a apărut și cartea care stă la baza serialului, am zis că trebuie să o iau. Mai ales că părea o lectură rapidă și drăguță, o pauză de la cărțile mai grele pe care le-am citit în ultimul timp. Dar chiar a meritat?
Așa după cum ați observat, dacă mi-ați urmărit blogul, am recitit Pecetea morții ca mai apoi să citesc pentru prima dată Cumpăna destinelor. Am făcut asta deoarece nu îmi aminteam aproape deloc ce se întâmpla în primul volum și chiar voiam ca să văd cum se termină această dulogie. Așa că am citit ambele volum în decursul unei săptămâni.
După un an și jumătate de la cel de-al doilea volum al seriei, am pus mâna și pe ultimul volum ce încheie trilogia. La final de serie, nu știu ce părere am. De fapt, nici nu știu de ce am citit toate volumele, deși mă bucur că am reușit să fac asta.
Când am citit primul volum al seriei, Întoarcerea, am fost foarte încântată de el. Mi-a plăcut așa de mult că aș fi făcut orice ca volumul 2 să se traducă cât mai repede. Și am ajuns aici. Cu volumul 2 în brațe și dezamăgită complet. Acum nu știu a cui e vine, a mea sau a cărții?
Îți recomand să nu citești asta dacă nu ai citit prima carte. Cel mai probabil voi da spoilere.
Nu știam că Warcross va avea și o urmare, dar uite că are. Deși mi-ar fi plăcut ca Warcross să fie un singur volum, știu că lucrurile nu ar fi putut rămâne așa. La sfârșitul cărții noi, cititorii, am rămas cu prea multe întrebări la care nu ni s-a răspuns. Deci, da, Wildcard a fost binevenit!
