Aveam atâtea alte articole de scris. Dar în loc să vă povestesc despre o carte sau cum a fost maratonul de luna trecută, am decis să trec de toate astea și să scriu despre niște idei la care am ajuns după ce un timp nu m-am simțit confortabil cu cărțile pe care le citeam. Așa că, aici e adevărul dur și sincer pe care am încercat cu toată puterea mea să îl ignor. Schimbarea gustului.

Nu am mai scris de ceva timp pe blog și, credeți-mă, nici nu am simțit nevoia. Am ajuns în acel punct în care nici măcar hobby-urile nu au mai sunt ce au fost o dată, au devenit corvoade, lucruri pe care trebuia să le fac și nu lucruri pe care doream să le fac. Astfel am ajuns la un impas și, chiar dacă mi-aș dori să pot spune că mi-am reanalizat viața și am avut o revelație, nu e deloc așa. Doar am prins un suflu nou, o nou viață și încerc să mă adaptez la ea. 

Admiterea, mai exact examenele de admitere, ar fi trebuit să mă înspăimânte, să mă facă să tremur ușor, să îmi transpire palmele și să îmi dea impresia că voi muri în următoarele 3 ore. Cel puțin așa mi s-a întâmplat la simulările de la BAC, la examenele propriu-zise de BAC nu a fost chiar așa. Și nici la examenele de admitere nu a fost așa, ceea ce m-a derutat într-o mare măsură.