Mi-am dorit foarte mult să citesc carte aceasta pentru că în următoarea săptămână plănuiesc să plec într-o excursie în Roma (și am fost, am scris recenzia în septembrie). Știu că acțiunea din carte se petrece în Florența, dar și Roma e în aceeași țară așa că am zis că are sens. Dar nu a fost așa cum speram.

TITLU: Love & Gelato. Vacanță la Florența
AUTOR: Jenna Evans Welch
EDITURĂ: Epica
NR. PAGINI: 352
ANUL PUBLICĂRII: 2016
RATING: ❤ ❤ ❤

Sinopsis

Lina isi petrece vacanta de vara in Toscana, dar nu pentru ca ar fi fascinata de tinuturile insorite, ca de basm, ci pentru ca a fost ultima dorinta a mamei sale ca ea sa vina aici sa-si cunoasca tatal. Dar ce tata sta departe de familie timp de saisprezece ani? Asa ca tot ceea ce Lina vrea este sa se intoarca acasa.

Dar inainte de a-si pune in practica hotararea, primeste un jurnal pe care mama ei il tinuse cat timp traise in Italia. Dintr-odata, Lina descopera o lume magica de iubiri ascunse, arta si brutarii secrete, care o impinge, alaturi de foarte chipesul Ren, pe urmele pasilor mamei sale si-i dezvaluie un secret ascuns de ea de prea multa vreme. Un secret care ii va schimba tot ceea ce stia despre mama ei, tatal ei, si mai ales despre ea insasi.

---

Cartea asta e foarte foarte dramatică. Sau așa e personajul principal din perspectiva căruia este scrisă povestea. Mă jur, de atâtea ori mi-am dat ochii peste cap și de atâtea ori am vrut să o iau pe Lina de umeri și să o scutur, să o întreb de ce are impresia că le știa ea pe toate.

Nu cred că am mai întâlnim un personaj pricipal care să mă scoată așa din sărite. A întrecut-o chiar și pe femeia din Puterea de Jennifer L. Armentrout.

Dar Lina e tipul de persoană care se gândește dinainte ce vor oamenii să spună. Adică nici nu citește până la final jurnalul și ea deja își dă cu presupusul ce voia mama ei să îi comunice, deși nu avea nicio informație solidă pe care să își bazeze teoria.

Și apoi are impresia că ea știe deja ce e între ea și Ren, deși nu a avut cu el o discuție pe tema asta, nu l-a asculat. Și așa pare că e și mama ei, după cum apare în jurnal.

Nu știu.

Ceea ce însă mi-a plăcut foarte mult la carte și care mă face să trec cu vederea comportamentul Linei este modul în care este descris ținutul Toscanei. Pur și simplu superb. Cu casele și mașinile acelea pe care le vezi în fotografii.

Și fiecare lucru specific Italiei e descris atât de frumos și mă face să vreau să fiu acolo. Primul lucru pe care îl fac când ajung în Italia va fi să mănânc o gelato, prea e ridicată în slăvi în carte și m-a făcut foarte curioasă ce e atât de magnific la ea. Later edit: am înțeles acum ce e așa de magnific la ea. Chiar își merită hype-ul. Are gust de înghețată adevărată, nu ca imitația pe care noi o numim înghețată.

Dacă aș recomanda cartea, ceea ce nu știu sigur dacă o fac, ar fi pentru atmosfera italiană idilică și pentru ușurimea cu care se citește cartea. Eu m-am apucat de ea cu speranța că mă va ajuta să ies din reading slump și cred că m-a ajutat oarecum, acum chiar am chef să mă mai apuc de o carte.