Magia fetelor Belles de Dhonielle Clayton (Fetele Belles #1)

Nu pare, dar uită-te bine la ea. Da! Da! Are peste 500 de pagini cartea asta. Nici eu nu am știut până ce nu am pus mâna pe ea. Mint. De fapt când am pus mâna pe ea pentru prima dată (la Gaudeamus) am frunzărit-o ușor, am citit sinopsisul și mi-a făcut cu ochiul. Mai târziu, când am ajuns în posesia ei și am zis să văd de curiozitate câte pagini are, aproape că m-am înecat cu ceaiul când am văzut numărul 512.

TITLU: Magia fetelor Belles
AUTOR: Dhonielle Clayton
EDITURĂ: Herg Benet
NR. PAGINI: 512
ANUL PUBLICĂRII: 2018
SERIE: Fetele Belles
RATING:  ❤ ❤ ❤ ❤

Nu pare deloc. Cred că pot să o asemăn cu povestea ei. Cartea e drăguță și suplă la vedere, dar în interior, printre filele ei, ascunde o poveste plină de emoție, vrajbă și comploturi.

Ceea ce e frumos la exterior, poate fi putred în interior.

Camellia Beauregard este o fată Belle. În lumea opulentă din Orléans, fetele Belles sunt venerate pentru că ele controlează Frumusețea, iar Frumusețea este un bun mai de preț decât orice. În Orléans, oamenii se nasc gri, se nasc damnați și numai cu ajutorul unei fete Belle și a harului său pot să fie transformați și să capete splendoare.

Însă pentru Camellia nu este suficient să fie o fată Belle. Ea își dorește să fie Favorita – acea fată Belle aleasă de către regina din Orléans pentru a locui la palat, pentru a îngriji familia regală și curtea sa, recunoscută astfel drept cea mai importantă fată Belle din lume. Dar atunci când Camellia și surorile sale Belle ajung la curte, îi devine clar faptul că a fi Favorita nu înseamnă tot ce a crezut ea până atunci că ar fi. În spatele strălucirii și luxului palatului se ascund secrete întunecate, iar Camellia află curând că însăși esența existenței sale este bazată pe o minciună – că puterile sale sunt cu mult mai mari și că pericolele pot fi cu mult mai înspăimântătoare decât și-ar fi imaginat. Atunci când regina îi cere Camelliei să își riște propria viață pentru a o salva pe prințesa cuprinsă de boală folosindu-și puterile Belles în moduri nepermise, Camellia se confruntă cu o decizie imposibilă.

Cu viitorul ținutului Orléans și a locuitorilor săi în joc, Camellia trebuie să aleagă: să se salveze pe sine, pe surorile sale și însăși tradiția fetelor Belles, sau să o readucă la viață pe prințesă, să se confrunte cu primejdii teribile și să schimbe pentru totdeauna mersul lumii ei. 

Prima dată când am început să o citesc am știut că îmi va plăcea. În ciuda a ceea ce am auzit, că ar fi plictisitoare, că sunt prea multe descrieri și că lumea aia e complet numai puf și roz și drăguț, eu cred că descrierile au avut un rol important. Adică și în Harry Potter sunt multe descrieri, iar dacă ele nu ar exista, nici lumea pe care a creat-o autoarea nu ar fi avut un impact așa de mare asupra noastră.

Când vorbim de lumea schițată în această poveste, putem spune că este una cu totul unică. Nu am auzit până acum de o asemenea idee. Să existe doar 6 fete Belles care se nasc frumoase, iar restul oamenilor să se nască gri și cu ochi roșii. Mi se pare interesant conceptul. Faptul că fetele Belles au fost trimise de Zeița Frumuseții să redea culoarea oamenilor. Dar totul e cumva greșit, iar oamenii plătesc bani grei pentru ședințele de infrumuțesare. Și fac asta constant, întrucât culoarea dată de fetele Belles, împreună cu celelate modificări aduse încep să pălesc la o lună după ce s-a făcut tratamentul. Fetele Belles pot face mai mult decât să aducă culoare, pot chiar și să schimbe forma corpului, a feței și nu numai. Așa că până și lorzii care mânâncă din greu și se îngrașă, pot deveni supli și frumoși după numai o ședință.

Dar, după ce ne familiarizăm bine cu lumea în cauză, putem să intrăm în acțiune. Nu este o acțiune care te va ține în suspans, asta trebuie spus de la început. Aici sunt comploturi, totul e făcut pe sub văluri și nici nu mai știi în cine să te încrezi. Camellia află lucruri inimaginabile și își dă seama că tot ce a învățat de-a lungul vieții, cât s-a pregătit să devină o fată Belle în deplinătatea cuvântului, nu e decât o minciună. Poate ar fi un sâmbure de adevăr, dar totul este atât de complicat, iar la sfârșit totul se petrece atât de repede că nu am rămas decât cu un semn de întrebare.

Cred că această poveste are două dimensiuni. Una e legată de conceptul cărții, de modul în care e creată lumea și de toate semnificațiile pe care le putem extrage din ea. Pentru că da, cartea vine cu câteva idei pe care să le păstrăm în minte atunci când ne gândim la frumusețe. Și cealaltă legată de povestea Camelliei și cum a reușit ea să facă inimaginabilul sau nu. Partea asta e mai ambiguă, regulile care ți se dau la început încep să nu se mai aplice și vei fi luat prin surprindere de adevărul ascuns în inima familiei regale.

Pentru prima dată, recomandarea mea va fi puțin mai diferită. Eu îți spun așa: du-te într-o librărie și citește primul capitol, poate chiar primele două. Dacă nu îți place, doar lasă cartea acolo, crede-mă nu vei putea străbate călătoria de 500 de pagini. Dacă însă ești ca mine și te va prinde în mreje încă de la primele capitole, atunci ia-o acasă cu încredere, ai grijă de ea (coperta se îndoaie foarte ușor, știu din proprie experiență), citește-o și, pe urmă, pune-o bine pe un raft la păstrate, pentru că vei vremea să te reîntorci în această poveste.

Sunt la finalul recenziei și mai am atât de multe de spus. Cartea și povestea cer dreptate, strigă la mine: SPUNE-NE POVESTEA! Dar mai mult nu vă pot spune, pentru că nu e drept. E rândul vostru să descoperiți.

Reclame