Povești de la Academia vânătorilor de umbre de Cassandra Clare, Sarah Rees Brennan, Maureen Johnson și Robin Wasserman

Am început această carte acum mult mult timp. Cred că era sfărșitul lui august când am început să citesc Povești de la Academia vânătorilor de umbre, iar de abia acum am reușit să o termin. Am să vă povestesc cum a fost călătoria mea împreună cu Simon la renumita academie și de ce mi-a luat atât de mult să o termin. Spoiler: nu e din cauză că nu mi-a plăcut. 

TITLU: Povești de la Academia vânătorilor de umbre
AUTORi: Cassandra Clare, Sarah Rees Brennan, Maureen Johnson, Robin Wasserman
EDITURĂ: LEDA EDGE
NR. PAGINI: 608
ANUL PUBLICĂRII: 2018
RATING:❤ ❤ ❤ ❤

Simon Lewis a fost om și apoi vampir, iar acum urmează să devină vânător de umbre. Dar evenimentele din Orașul Focului Ceresc l-au lăsat fără amintiri și Simon nu mai știe cine este. Știe că a fost prieten cu Clary și că a convins-o pe zeița absolută Isabelle Lightwood să iasă cu el… dar habar nu are cum. Iar când Clary și Isabelle îl privesc nerăbdătoare, așteptându-se să fie cineva de care el nu-și amintește… Simon nu mai suportă.

Așa că atunci când Academia Vânătorilor de Umbre se redeschide, Simon se aruncă în această lume nouă a vânătorii de demoni, decis să se regăsească. Să-l găsească pe noul său eu. Oricine ar fi acest nou Simon. Dar Academia este o instituție a vânătorilor de umbre, ceea ce înseamnă că are unele probleme. Ca, de pildă, faptul că elevii care nu sunt vânători de umbre trebuie să locuiască la subsol. Și că diferențele – cum ar fi statutul de fost vampir – sunt privite cu mare dispreț. Cel puțin Simon se pricepe la arme – chiar dacă numai din orele în care juca D&D.

Însoțiți-l pe Simon în această călătorie pentru a deveni vânător de umbre și aflați pe parcursul ei despre strălucita istorie a Academiei, prin intermediul unor profesori invitați să țină prelegeri aici, precum Jace Herondale, Tessa Gray și Magnus Bane. Aceste povestiri emoționante și amuzante oferă un epilog agreabil seriei INSTRUMENTE MORTALE și totodată câteva indicii incitante pentru ceea ce urmează să se întâmple în UNELTIRI ÎNTUNECATE.

Am multe idei despre care aș vrea să vorbesc, dar imi este greu să le adun și să le pun într-o oridine coerentă. E drept, nici nu am scris o recenzie de ceva timp și mi-am cam ieșit din mână, dar trebuie neapărat să scriu despre această carte.

Cassandra Clare mă surprinde cu orice operă pe care o scrie. De data asta, deși nu s-a ridicat până la nivelul așteptărilor, alimentate în principal de romanele anterioare, nu pot spune că mi-a displăcut. Chiar din contră, mi-a plăcut foarte mult, dar nu atât de mult pe cât mă așteptam. E mai greu de explicat.

Cred că singurul element lipsă din această colecție de povestiri a fost suspansul. Povestirile au însumat toate lucrurile pe care le ador (prietenie, descoperirea sinelui, familie etc.), dar singurul lucru care a lipsit și care chiar s-a simțit că nu este a fost suspansul, acel element de surpriză pe care l-am putut găsi doar în povestea finală și care a fost complet neașteptat.

Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost caracterul explicativ al unor povești, întrucât am înțeles unele lucruri ce s-au întâmplat la finalul seriei Instrumente mortale și ceea ce s-a întâmplat până acum în volumele publicate din seria Uneltiri întunecate.

Mi-a mai plăcut și parcursul pe care îl face Simon în căutarea sinelui, a propriei identități, după ce i-au fost șterse toate amintirile. A întâmpinat greutăți și, chiar dacă nu își putea aminti nimic, esenșa lui, caracterul său, au rămas neschimbate și dă dovadă de altruism și curaj în multe dintre încercările la care este supus.

Simon este un erou în felul său, chiar dacă nu și-ar da seama asta vreodată. El reprezintă oamenii simpli, care pot intra, fără să vor, într-o lume de care nu au habar, cu totul nebunească. Dar el este dovada întruchipată că până și un simplu om poate fi curajos și brav.

Fiindcă a trecut prin atât de multe și prin atât de multe stadii, el pare că se pierde pe sine. Iar călătoria făcută de el, cei doi ani la academie, va deveni una inițiatică pe parcursul căreia el va găsi piese ale unui puzzle mult mai mare care îl redefinește ca persoană.

A fast om, apoi vampir, apoi iar om, dar fără amintiri, și acum dorește să devină vânător de umbre. Dar asta nu înseamnsă că el este altcineva decât Simon, așa cum îl știm cun toții, din seria Instrumente mortale. Poate că a evoluat, poate că s-a mai împlinit, dar personalitatea lui este și va fi mereu aceeași.

Povestirile aduc în perspectivă și alte piese, care nu au legătură directă cu personajul principal, dar care sunt importante pentru universul construit de autoare. Chiar dacă a lipsit suspansul, poveștile par că îți încălzesc sufletul când le citești, e ca și cum ai vedea ce mai fac niște prieteni mai vechi pe care nu i-ai mai văzut de ceva timp.

Recomand cu mare drag această carte, ce constituie un epilog minunat pentru seria Instrumente mortale și care lămurește unele aspecte care rămăseseră cu un semn de întrebare. Dacă îți era dor de personajele autoarei, te asigur că această colecție de povestiri sunt perfecte pentru tine!

Cartea mi-a fost oferită de Leda Edge și o puteți achiziționa de aici: LINK.