Mi-am dat seama la ora 7 dimineața, că doar la care altă oră, că acesta ar fi un subiect foarte interesant de dezbătut pe blog. Dat fiind contextul, facultate și o tonă de materiale de învățat, deși sunt la publicitate, ieri a trebuit să mă împart între învățat și timp liber. Pot spune „cu lacrimi în ochi” că învățatul a câștigat cel mai mult timp.
Mi-am dat seama că uneori, problema faptului că nu citesc atât de mult pe cât o făceam înainte nu e, în principal, lipsa de timp pentru citit, cât lipsa de timp liber în general. Să luăm ziua de ieri care a fost un caz singular până acum (sper) și am avut de citit și de luat notițe la peste 40 de pagini. Întrucât trebuie să termin de citit și de făcut notițe (metoda mea de a învăța eficient cantități mari de materiale) la aprox. 140 de pagini (doar la o materie) până marți, ieri am învățat efectiv 7 ore jumătate. Timpul acesta nu include pauzele de orice fel, adică am avut 7 ore jumătate, în care am stat efectiv să învăț. Am ajuns să îmi întrec recordul de 5 ore de luna trecută.
Iar dacă stau o zi întreaga atât timp să învăț, pentru că nu prea am altă alternativă decât să mă duc la test și să fac numai jumătate din el, atunci timpul meu liber are mult de suferit. Dar am reușit să strecor destul de bine lectura prin pauze.
Ca să exemplific mai bine ce vreau să spun, am să enumăr momentele în care am reușit să citesc. Ieri m-am trezit la ora 5 cu gândul să îmi fac rutina de dimineață și să mă apuc de treabă. Desigur, atunci când nu dormi de ajuns și te pui să citești pe la ora 6 dimineata, cel mai probabil vei adormi. După ce am citit vreo 20 de pagini din carte (pe care o ador, apropo), am adormit și m-am trezit pe la 9 si ceva.
E ok. Se mai întâmplă. Am mai făcut ce am făcut și pe la 10 m-am apucat de treabă. Deci aici timpul începe să se blureze. Știu că pe la ora 1 am luat o pauză ca să îmi fac prâzul. Și am citit cât am mâncat, un lucru la care încep să mă pricep. Apoi pe la 2 jumătate m-am apucat din nou de muncă. Am luat vreo două pauze mai lungi până pe la 10 seara. Într-o pauză am stat vreo oră și nu am făcut nimic altceva decât să citesc, iar următoarea pauză am vorbit cu mama la telefon aproape 40 de min.
Înainte de pat nici nu s-a mai pus problema să citesc. Eram atât de obosită încât eu nu plănuiesem să mă pun la somn, mai aveam încă două lucruri de făcut, dar ajunsesem să nu mai înțeleg ceea ce citeam. La 5 minute după ce m-am pus în pat, după ora 12 noaptea, am și adormit.
Astfel mi-am dat seama că eu îmi împart timpul liber cu mâncarea, mersul la baie, cititul, Netflix, Youtube, Tumblr și Pinterest (ultimele trei le folosesc ca motivație pentru studiu), iar timpul liber nu e atât de mare încât să îmi permită să mă bucur de toate în egală măsură. Deci, am ajuns la concluzia că eu nu mai citeam atât de mult pentru că proritatea mea era alta în timpul liber. Ajunsesem să prefer să mă uit la Netflix sau pe Youtube, mult mai mult decât citesc.
Dar aici depinde și de carte. Acum citesc What If It’s Us de Becky Albertalli și Adam Silvera și știam că va fi o lectură epică, așa că mă gândesc de două ori înainte să deschid Netflix atunci când mănânc. Dar în același timp mai citesc și alte 3 cărți, pe care nu am mai reușit să le termin și încă nu îmi găsesc putearea și curajul să mă apuc, deși nu mai am foarte mult din ele.
Iar ceea ce ar fi trebuit să fie un scurt articol comparativ în care să dezbat pro și contra învățatului și cititului, a ajuns, ca multe dintre ultimele mele postări, să fie o poveste despre ce am mai făcut în ultimul timp. De asemena, scuzați limbajul cam scorțos, academic, de vină sunt materialele citite ieri..