Legendele șefului de gară de Adrian Petru Stepan

Îmi asum vina pentru întârzierea acestei recenzii. Aveam gândul să o postez prin iulie, dar uite-mă aici, la sfârșitul lui august, scriind-o. Dar de acum, fiecare carte care îmi va fi oferită va urma regulile care se găsesc în Politica de recenzare, astfel că nu se va mai întâmpla așa ceva. Dar să lăsăm această mină negativă cu care am pornit și să trecem la recenzia acestei cărți! 😀 

Titlu: Legendele șefului de gară
Autor: Adrian Petru Stepan
Editură: Streamland
Nr. pagini: 125
Anul publicării: 2017
Rating: ❤ ❤ ❤

Legendele șefului de gară m-a surprins plăcut printr-o lejeritate a poveștii care a planat până aproape de sfârșit. Un roman scurtuț cu un final neașteptat.

Într-un oraș de provincie în împrejurimile căruia se află ruinele unei cetăți, un grup de puști se joacă pe deal căutând o comoară. Și chiar găsesc una. Ani de zile mai târziu, cel care găsise comoara este un tânăr bărbat pasionat de trenuri, care își petrece viața aparent banală ca șef de gară în orașul natal, visând să întâlnească o femeie la fel de frumoasă cum era străina pe care o zărise fugitiv în copilărie. La fel de neașteptat cum altădată descoperise în pământ monedele de aur, îi apare în cale misterioasa Ella. Și o nouă aventură începe.

Sunt multe lucruri care mi-au plăcut la cartea asta. Din păcate, sunt și destule lucruri care nu că nu mi-au plăcut, dar cred că puteau fi îmbunătățite.

Unul din primele lucruri pe care le-am remarcat când am început lecturarea romanului este stilul de scriere al autorului. Este adevărat că a făcut mari progrese față de romanul trecut, în care se regăsea un stil ușor mai greoi. Aici avem însă un stil lin și cursiv, chiar savuros. Se pricepe de minune să schițeze acțiuni și să facă descrieri realiste.

„Unele cărți au magie, asta ar putea fi singura explicație pentru care, fără să te avertizeze, îți scormonesc și îți reaprind sentimentele.”

Dar mai sunt și locuri în care se mai putea lucra, cum ar fi dispunerea acțiunii. Aceasta a fost ușoară la început, pe parcurs la fel de ușoară și de molcomă, iar în ultimele câteva pagini totul a luat-o razna și tot ce ai crezut până atunci se schimbă radical. Dacă Ella era considerată o enigmă, după ce vei termina Legendele șefului de gară, îți vei da seama că ea nu este singura enigmă.

Personajele, pe de altă parte, au fost frumos construite. Se mai putea lucra la ele, dar au fost bine conturate și schițate. Și ceea ce îmi place foarte mult la acest autor, pune mult accent pe partea psihologică, oferind o tridimensionalitate personajului, făcându-l realist.

Personajul principal, cel din perspectiva căruia se și povestește, are unul dintre cele mai bine conturate caractere. Este un iubitor de trenuri împătimit, care a visat întotdeauna că va trăia pe lângă trenuri și că va lucra ceva în industria asta. Ceea ce se și adeverește. Încet, încet îi descoperim lumea așa cum a fost când era copil, dar și așa cum este în prezent.

Legendele șefului de gară este cu adevărat un roman interesant, care te va ține câteva ore în priză. Probabil că la prima vedere nu ți se va părea cine știe ce, dar te asigur că o dată ce vei continua cu lectura, vei descoperi o poveste grozavă a cărei final va merita tot.

Recomand acest roman mai ales dacă doriți o lectură scurtă, pentru relaxare. E perfectă pentru un weekend ori pentru a o lua în concediu.

Romanul mi-a fost oferit spre recenzare de către autor și îi mulțumesc foarte mult pentru încrederea acordată! Abia aștept să văd cum va mai progresa cu romanele sale! De asemenea, vreau să precizez că recenzia este strict părerea mea și nu este influențată de faptul că am primit romanul de la autor.

Puteți găsi romanul pe: Libris.ro,  Editura Univers, eMAG.