Încă o zi de David Levithan

imageCe să mai zic. Din păcate, fluxul meu inspirațional și ocaziile când nu mă simt obosită nu se deranjează să apară. Și chiar îmi pare rău din două motive: 1. că nu reușesc să scriu o recenzie de care să fiu mulțumită și 2. că tot îmi cer scuze, dar mă simt prost dacă nu o fac.

Cum am ajuns la carte? Simplu. Am citit primul volum, Zi după zi, mi-a plăcut și atunci când am văzut cartea în librărie, am cumpărat-o. O poveste simplă, nu-i așa? Dar, știți ce nu e simplu? Povestea cărții.

Recenzia romanului Zi după zi de David Levithan o găsiți aici.

Această carte ne prezintă perspectiva lui Rhiannon asupra întâmplărilor din primul volum. Din acestă cauză, eu nu pot vedea cartea ca pe un al doilea volum, deoarece povestea este fix aceiași. Dar, deși firul acțiunii se păstrează, perspectiva diferită a reușit să mă acapareze complet. Chiar dacă știam ce se va întâmpla am dat peste lucruri noi, despre sentimente pe care nu le-am văzut sau nu le-am sesizat în prima carte.

Pentru a scrie această recenzie trebuie să mă raportez și la primul volum. E ca și cum ai vedea același lucru, dar prin ochi diferiți. Iar, asta mi se pare foarte interesant. Într-un fel, te face să înveți să vezi o problemă din mai multe puncte de vedere.

Și dacă tot vorbesc despre ce te învață cartea, pot spune că tema care m-a intrigat cel mai mult este cea a aparenței. Autorul încercă, sau cel puțin așa cred eu, să ne arate că, deși înfățișarea nu contează, aceasta nu poate să fie ignorată. Este nevoie de o putere uimitoare să treci peste ceea ce este la exterior și să privești în interior, iar pentru unii chiar imposibil.

Sentimente… Da, cartea asta m-a făcut să simt. Am simțit o tristețe profundă când am terminat cartea deoarece… nu vă pot spune. Offf.. spoilere. Dar, esența este că, multe cărți nu mă fac să simt nimic, dar acestă carte chiar m-a făcut să trăiesc alături de personaj. Autorul știe foarte bine să transmită stările care trebuie atunci când trebuie. Asta este foarte bine. 🙂

Elementul care m-a intrigat și în primul volum este  viața lui A. Da, așa îl cheamă pe personajul din Zi după zi. Pur și simplu, A. Acesta se trezește în fiecare zi în alt corp, ceea ce vă dați seama că nu este chiar ușor. Iar romanul asta, adică volumul al doilea, prezintă perspectiva unei fete care se întâlnește în fiecare zi cu acestă persoană (care nu este nici fată, nici băiat) care are de fiecare dată un corp diferit, dar înăuntru este aceeași persoană. Iar, ca să te atașezi de o asemenea persoană, este o bătaie de cap. Dar ce faci dacă chiar îți place? Trebuie să faci față unor provocări și unor evenimente la care nici nu te gândeai. Asta face acestă carte foarte interesantă.

Nu știu dacă și vouă vi se pare că m-am întins cam mult spunând nimic, că mie cel puțin mi se pare că am făcut asta. De ce ar trebui să citiți acestă carte? Alt răspuns simplu. Pentru că stilul autorului este foarte accesibil, este o scriitură ușoară. Este o carte relaxantă, dar care te și implică în acțiunea ei. Îți dă de gândit ceea ce se întâmplă cu personajele. Și… chiar merită. Este o carte care te face să ai o altă privire asupra felului în care interacționăm cu oamenii și asupra părerii care ne-o formăm despre ei sub raportul personalitate/corp.

Până data viitoare, sper să vă revăd sănătoși și în același corp! 🙂

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Încă o zi de David Levithan&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s